Servicii

Psihoterapie si consiliere adulti

  • Tulburari depresive (vezi mai jos)
  • Tulburari anxioase (vezi mai jos)
  • Tulburare de panica (vezi mai jos)
  • Tulburari alimentare


 

Depresia - Tulburari depresive

Conform DSM-5 (APA, 2013), se diferentiaza mai multe tipuri de tulburari depresive. Acestea au un set de caracteristici comune. Toate tipurile de tulburarari depresive se manifesta prin stari de dispozitie trista, sentimentul de vid interior sau iritabilitate.

Apar modificari cognitive si somatice iar capacitatea de functionare a persoanei este perturbata. La copii depresia se manifesta prin iritabilitate crescuta. Cateva dintre simptomele care pot aparea sunt; dispozitia depresiva, iritabilitate crescuta, lipsa sperantei, lipsa interesului sau placerii, niveluri scazute de motivatie, tendinta spre autocritica, stima de sine scazuta, pierderea sau luarea in greutate datorata modificarilor in pofta de mancare, insomnia sau hipersomnia, oboseala, agitatie sau retard psihomotor, sentimente de inutilitate, vina excesiva, capacitatea de concentrare perturbata, dificultati in luarea deciziilor, ideatie suicidara. Persoanele care sufera de depresie pot suferi simultan si de anxietate. Numarul si durata simptomelor care apar difera de la o persoana la alta, astfel o persoana poate suferi de depresie severa sau moderata. Daca apar simptome depresive insa nu sunt indeplinite criteriile de diagnostic pentru tulburare, vorbim despre depresie subclinica.

Depresia este o tulburare emotionala foarte frecventa in randul populatiei, 25% dintre femei si 12% dintre barbati dezvolta un episode depresiv major la un moment dat in cursul vietii (Leahy si Holland, 2000).
 
DepresieCLUJ.png
AnxietateCLUJ.png

Anxietatea - Tulburari anxioase

Tulburarile anxioase sunt acele tulburari in care peroana anticipeaza o amenintare sau un pericol si simte anxietate si frica excesiva in legatura cu acesta. Atunci cand suntem anxiosi supraestimam caracteristicile negative ale amenintarii si subestimam capacitatea noastra de a face fata.

Pericolul anticipat este considerat aversiv si incontrolabil, persoana se simte incapabla sa faca fata, ca urmare se retrage din fata amenintarii atat pe plan mental cat si fizic. Apar comportamente de evitare a situatiei temute. Apar distorsiuni atentionale, mnezice si de interpretare, adica persoana anxioasa este capabila sa observe doar caracteristicile amenintatoare ale situatiei ignorand cele neutre sau pozitive (ex. in cazul unui discurs sustinut in fata publicului, persoana anxioasa va observa doar fetele incruntate din sala nu si cele zambitoare), isi aminteste doar de experiente negative legate de situatie (chiar daca au fost putine comparativ cu experientele pozitive) si va interpreta indici neutri ca fiind negativi (cei care nu zambesc sunt nemultumiti de prestatia vorbitorului). In incercarea de a scapa de aceasta emotie, persoana anxioasa va evita situatiile temute sau va adopta comportamente de siguranta pentru a reduce anxietatea (ex. persoana cu agorafobie nu va iesi din casa sau va adopta un comportament de siguranta, de reducere a anxietatii; va merge insotit de catre o persoana apropiata).

Daca persoana anxioasa nu evita situatiile temute, acestea vor fi suportate cu frica intensa. Ca si manifestare fizica apar simptome de tipul lupta sau fugi; vigilenta, tensiune musculara, palpitatii, transpiratie excesiva si altele. Tulburarile anxioase sunt forma cea mai raspandita de tulburare psihologica, avand o rata de prevalenta de 25-30% pe parcursul vietii (Clark si Beck, 2010). Acestea apar adesea impreuna cu tulburarile depresive si pot fi diferentiate in functie de situatiile sau obiectele care induc frica.

Atacul de panica

Poate aparea in orice tip de anxietate dar si in alte tulburari mintale sau afectiuni medicale.

Atacul de panica este o perioadă distinctă de frică intensă sau de disconfort în care patru (sau mai multe) dintre următoarele simptome apar brusc şi ating culmea în decurs de 10 minute: palpitaţii, ritm cardiac accelerat, transpiraţii, tremoror, senzaţii de scurtare a respiraţiei sau de strangulare, senzaţie de ameţeală, dezechilibru, vertij sau leşin, senzaţie de sufocare, durere sau disconfort precordial, greaţă sau detresă abdominală, derealizare (irealitate) sau depersonalizare (detaşare de sine), frica de pierdere a controlului sau de a înnebuni, frica de moarte, amorteala sau furnicaturi, frisoane sau puseuri de căldură (DSM-5, APA, 2013).

Aceste manifestari sunt inspaimantatoare insa este important de stiut ca nu pun viata in pericol (vezi sectiunea articole).
AtacpanicaCLUJ.png

Care este structura terapiei ?

Pentru succesul terapiei este important sa dezvoltam o relatie de incredere si respect reciproc

OroszMariaCabinetPsihologieCLUJ2

 

Program de functionare:

L.-V. intre orele 10-16
Programari la telefon: 0745520918

DESPRE

Psiholog-psihoterapeut Orosz Maria Magdolna, Cabinet individual de psihologie, Cluj-Napoca, Calea Manastur nr.48, et.1, ap.1.

Locatie Cabinet

 

3432342

 

social fb

Website-ul cabinetmaria.ro foloseste doar Cookies instalate automat de platforma CMS. Acest website NU colecteaza informatii personale.