Anxietatea sociala

User Rating: 5 / 5

Star ActiveStar ActiveStar ActiveStar ActiveStar Active
 

Anxietatea sociala se manifesta prin frica persistenta si marcata de situatiile sociale sau de performanta in care persoana poate fi pusa in dificultate. Situatiile pot include purtarea unei conversatii, intalnire cu persoane nefamiliare, a performa in fata unui public sau de a fi observat. Persoana se teme ca va manifesta un comportament nepotrivit sau ca simptomele anxietatii vor fi vizibile. Se teme ca va fi evaluat negativ, umilit si respins. Situatia sociala va fi evitata sau indurata cu frica intensa sau anxietate.  Atunci cand persoana este expusa la situatia sociala sau de performanta apare un raspuns anxios imediat (DSM-5).

Din perspectiva modelului lui Clark si Wells (1995) persoanele cu anxietate sociala proceseaza informatia distorsionat.  Detin asumptii si credinte negative cu privire la esec.  Esecul este vazut ca fiind foarte probabil si costisitor iar persoana se percepe ca fiind inadecvata. Aceste asumptii si credinte fac ca persoana sa simta teama in anticiparea unei situatii sociale. Atunci cand aceasta teama este activata, persoana isi centreaza atentia catre monitorizarea senzatiilor interne, gandurilor si comportamentelor. Evenimentele trecute sunt utilizate pentru asi construi imaginea de sine negativa si crede ca aceasta imagine este veridica. Centrarea atentiei catre sine face ca persoana sa simta anxietate si sa se judece negativ atat in timpul confruntarii cu situatia sociala cat si dupa eveniment prin faptul ca rumineaza asupra aspectelor negative ale evenimentului trecut. Atunci cand se afla intr-o situatie sociala persoana adopta comportamente de siguranta in vederea evitarii rezultatelor negative, insa acestea nu fac decat sa creasca anxietatea si centrarea atentiei catre sine. Ruminarea posteveniment face ca aspectele negative sa ramana fixate in memorie contribuind la cresterea anxietatii cu privire la evenimente viitoare, constituindu-se intr-un ciclu continu.
Heimberg si Rapee (1997) explica generarea si mentinerea anxietatii odata cu anticiparea unei situatii sociale. Atunci cand evenimentul social urmeaza sa ia loc persoana experientiaza frica pentru ca crede ca ceilalti vor fi critici si evaluarea negativa va urma logic. Pentru aceste persoane este extrem de important sa fie percepute ca fiind placute si respectate. Atunci cand evenimentul social are loc cel cu anxietate sociala va fi foarte vigilent si va cauta indicii asupra probabilitatii rezultatului temut (evaluarea negativa). Va scana mediu pentru a urmari reactia celorlalti la propria persoana, isi va crea o reprezentare mentala despre cum crede el ca il percep altii (foarte negativ) si va fi atent la indici cognitivi, comportamentali si afectivi legati de severitatea anxietatii. In acest model reprezentarea mentala a sinelui perceputa de public se formeaza pe baza a mai multor surse de informatie; cum arata in general persoana (oglinda, fotografii), dificultati sociale trecute care sunt consistente cu credintele centrale si schema sinelui. Reprezentarea mentala a sinelui este influentata si de simptomele vegetative ale anxietatii in special cele vizibile pentru altii (inrosirea fetei, transpiratia excesiva). Prin monitorizarea comportamentului propriu persoana exagereaza modul in care aceste comportamente pot fi percepute de catre public si ceea ce spun aceste comportamente despre competenta proprie. Reprezentarea mentala se modifica constant pe baza feedbackului intern si a reactiilor celorlalti. Performanta sociala a persoanelor care sufera de anxietate sociala este perturbata de faptul ca acestia se angajeaza simultan in scanarea mediului, monitorizarea comportamentului propriu si efectuarea sarcinii sociale. Astfel sarcinile sociale mai complexe vor rezulta in performanta mai slaba datorata resurselor de procesare limitate. Persoanele afectate de anxietate sociala cred ca publicul are standarde extrem de ridicate cu privire la performanta lor iar ei nu se ridica la aceste asteptari, desi aceasta credinta poate fluctua, in functie de schimbarea perceptiei asupra publicului, cerinta situatiei sociale si comportamentul propriu. Apare raspunsul  cognitiv, printr-un dialog intern negativ, catastrofarea, raspuns comportamental de evitare sau evadarea din sarcina, in cazul confruntarii apar comportamentele de siguranta menite sa evite evaluarea negativa din partea celorlalti (lipsa contactului vizual, minimizarea participarii la conversatie.,) ceea ce in sine duce la scaderea performantei si la evaluare negativa. Raspunsul fiziologic este caracterizat prin arousal crescut cu aparitia unor simptome fizice de inrosire a fetei, transpiratii, spasme musculare. Focusarea pe amenintarea externa si simptomele interne se intaresc reciproc, detectarea uneia duce la perceperea cresterii alteia, daupa care ciclul se repeta ducand la cresterea anxietatii. Persoana cu anxietate sociala se vizualizeaza din perspectiva publicului dupa iesirea din situatia anxiogena si aceasta poate sa ii creasca autocriticismul si emotiile negative fiind un factor in mentinerea anxietatii. Ruminarea   apare post eveniment sau chiar la anticiparea unui eveniment similar cu cel care a creat anxietate si este un factor important in mentinerea anxietatii. Prin ruminare repetata evenimentul este rescris in memorie cu aspecte tot mai negative creand o diferenta intre aspectele reale ale situatiei trecute si cele rezultate in urma ruminarii

OroszMariaCabinetPsihologieCLUJ2

 

Psiholog-psihoterapeut Orosz Maria Magdolna
Cabinet individual de psihologie
Cluj-Napoca, Calea Manastur nr.48, et.1, ap.1 - 

Harta directa - Click

GALERIE FOTO

ORAR | PROGRAMARI

Program de functionare:

L.-V. intre orele 10-16
Programari la telefon: 0745520918

Website-ul cabinetmaria.ro foloseste doar Cookies instalate automat de platforma CMS. Acest website NU colecteaza informatii personale.
Ok, am inteles Refuza Cookies